Acest site foloseste cookie-uri de la Google pentru livrarea serviciilor si analizarea traficului. Adresa dvs. IP si programul user agent sunt trimise catre Google impreuna cu valorile privind performanta si securitatea pentru asigurarea calitatii serviciului, generarea statisticilor de utilizare, detectarea si remedierea abuzurilor.Aflati mai multe
OK
|
|
|
Browsing: Photo_Gallery A,B,C...Z can inspire you «-» Photo_Gallery INTELLIGENCE «-» Opinii FUNDATIA `VALENTE UMANE` si Orchestra Nationala de Folclor (dirijor Constantin Arvinte, interpreta la nai, Cornelia Tihon)
Opinii FUNDATIA `VALENTE UMANE` si Orchestra Nationala de Folclor (dirijor Constantin Arvinte, interpreta la nai, Cornelia Tihon)`De la înfiinţare şi până astăzi, fundaţia noastră a reuşit să joace un rol activ pe cele trei direcţii majore asumate : organizarea unor acţiuni caritabile, susţinerea tinerilor artişti şi crearea unei societăţi naţionale de cultură unice, pentru a stimula setea de muzică şi dragostea pentru cântecul autentic românesc. Dorim ca Orchestra Naţională de Folclor, cel mai important proiect al Fundaţiei Valenţe Umane, să devină o emblemă a poporului român în Uniunea Europeană şi în întreaga lume. Pentru a atinge aceste nobile ţeluri am atras în proiectele noastre oameni de cultură, ziarişti, voci importante din societatea civilă şi reprezentanţi ai administraţiei centrale, alături de care am realizat o serie de parteneriate de succes` Nela Pavaloiu Presedinte Fundatia `Valente Umane` Presedintele Fundatiei Valente Umane, doamna Nela Pavaloiu, valideaza de opt ani strategiile si planurile de lucru ale fundatiei. Revenita de curand din SUA, unde si-a desavarsit studiile, doamna Ana Maria Anicai, vicepresedinte al Fundatiei Valente Umane, este coordonator de programe. `Fundatia Valente Umane a pornit la drum în anul 2000 si s-a implicat initial în realizarea proiectelor de ajutorare, prin actiuni caritabile importante desfasurate în centre de plasament. Viziunea noastra este o lume în care fiecare copil sa fie apreciat si respectat, ascultat si îndrumat, protejat si încurajat, în care fiecare copil sa aiba sperante si perspective. Fundatia a reusit repede sa atraga parteneri, alaturi de care, în fiecare an a oferit daruri si alinare copiilor orfani si defavorizati. Pe parcurs, atentia fundatiei s-a îndreptat si catre tinerii cu înclinatii spre arta, cu precadere spre pictura, acordându-le sprijin efectiv în organizarea unor expozitii în tara si în strainatate. În ultima perioada ne-am concentrat atentia spre sustinerea si promovarea tinerelor talente din domeniul muzicii interpretative. Urmarind acest nobil tel am decis, împreuna cu ceilalti membrii ai Fundatiei „Valente Umane`, sa lansam Orchestra Nationala de Folclor, care trebuie sa reprezinte un simbol pentru punerea în valoare a artei muzicale românesti pe plan regional si global.` Ana Maria Anicai -VICEPRESEDINTE Licentiata în Management la Eastern University, Pennsylvania si absolventa la Oxford a cursurilor de Relatii Internationale, Integrare Europeana si Resurse Umane, este coordonatorul programelor desfasurate sub egida Fundatiei Valente Umane. `Odata cu ianuarie 2007, Uniunea Europeana a devenit mai bogata cultural prin aderarea României, în timp ce tara noastra a devenit mai bogata prin aderarea la valorile acestui edificiu european. România a avut si are o vocatie europeana solida. Este important ca Batrânul Continent sa respire din ce în ce mai mult în diversitatea obiceiurilor si datinilor pe care le-a îmbratisat. Am convingerea ca acest lucru se poate realiza prin interactiunea culturala între popoarele Europei si prin promovarea traditiilor în cea mai curata forma, ca fundament pentru conceptul de unitate în diversitate`. ACTIVITATEA FUNDATIEI Fundaţia `Valenţe Umane` a pornit la drum în anul 2000 şi s-a implicat iniţial în realizarea proiectelor de ajutorare, prin acţiuni caritabile importante desfăşurate în centre de plasament. Fundaţia a reuşit repede să atragă parteneri, alături de care, în fiecare an a oferit daruri şi alinare copiilor orfani şi defavorizaţi. Pe parcurs, atenţia fundaţiei s-a îndreptat şi către tinerii cu înclinaţii spre artă, şi cu precădere spre pictură, acordându-le sprijin efectiv în organizarea unor expoziţii în ţară şi în străinătate. După scurt timp, Fundaţia `Valenţe Umane` şi-a deschis larg câmpul de activitate, hotărând să se implice direct în promovarea tinerelor talente, cu credinţa că ei reprezintă sursa inepuizabilă de valori pentru culturaă poporului român şi, în acelaşi timp, mesagerii autorizaţi ai tradiţiilor poporului nostru în noua casă europeană. Un proiect important al Fundaţia `Valenţe Umane` este Orchestra Naţională de Folclor, expresie profesionistă a doinelor şi horelor ce stau de veacuri la temelia şi templului sonor al acestui neam. Fundaţia urmăreşte, prin dezvoltarea acestui proiect, revitalizarea, revigorarea muzicii autentice şi promovarea valorilor perene ale folclorului nostru în marea cultură europeană. Contribuţia noastră la reclădirea culturii europene, prin unitate în diversitate, nu poate fi mai relevantă, mai plină de substanţă, decât cu aport de geniu popular rafinat, atât de prezent în creaţiile muzicale orchestrate după cântecele bătrâneşti auzite şi culese prin truda unor generaţii întregi de etnologi. Fundaţia `Valenţe Umane` a dezvoltat în timp un proiect distinct `Tinere Talente` care, pliat pe Orchestra Naţională de Folclor, urmăreşte promovarea muzicii clasice şi de jazz. Extinderea repertoriului către muzica de cameră a fost posibilă prin înfiinţarea a patru formaţii, un duo, un trio, un cuartet si un grup de jazz, alcătuite din instrumentişti foarte tineri, absolvenţi de conservator. PROIECTE Fundaţia `Valenţe Umane` se concentreaza pe doua proiecte de mare anvergura, lansate anul trecut si care au deja o amprenta recunoscuta pentru abordarea originala a diferitelor genuri muzicale: ORCHESTRA NATIONALA DE FOLCLOR si TINERE TALENTE. ORCHESTRA NATIONALA DE FOLCLOR Orchestra Naţională de Folclor păstrează cu credinţă şi devotament integritatea fiinţei folclorului românesc. Suitele, horele orchestrate de maestrul Constantin Arvinte sunt interpretate de instrumentişti profesionişti, mulţi dintre ei absolvenţi de conservator. Piesele devin astfel, prin unicitatea şi magia lor, capodopere demne de universul muzical european şi universal. Orchestra Naţională de Folclor se constituie într-o veritabilă şcoală de folclor, încercând astfel să acopere o deficienţă structurală a sistemului românesc de educaţie muzicală. PREZENTARE `Cine vrea să se atingă de folclor trebuie să o facă cu multă băgare de seamă ca nu cumva să-i scoată parfumul particular` – George Enescu `S-auzi iarba cum creşte` - Armonie şi contrapunct – Suflet, emoţie şi virtuţile tehnicii muzicale. În acest creuzet sacru stă conservarea purităţii folclorului românesc, adus prin cizelare la bijuteriile sonore de astăzi. S-auzi arcuşul ca firul de iarba mângâind picătura de rouă, aducere aminte a omului şi întemeietorului de şcoală, Harry Brauner, care spre sfârşitul unei vieţi dedicate cu adâncă iubire folclorului a scris cartea tocmai cu acest titlu: „S-auzi iarba cum creşte`. Nimic mai blând şi mai aproape de sufletul artistului popular, decât natura cu minunatele ei creaţii. Atât de profundă a fost din totdeauna contopirea sufletului ţăranului român cu tremurul frunzei, încât e greu să le desparţi. Sunt foarte puţini dintre noi care au auzit o ciocârlie cântând, dar sunt foarte mulţi care ştiu trilul ei din strunele lăutelor şi din fluierul rapsozilor. Oare ciocârlia o fi învâţat să cânte ascultând naiul străbunilor Corneliei Tihon? În forma sa arhetipală, cântecul murmurat de ciobani în strunga oilor, sau legănat pe buzele mamelor la adormitul pruncilor, n-ar bucura astăzi inimile noastre în aceeaşi măsură cu forma orchestrată de lăutari şi, mai apoi, de maeştrii ultimului veac. Orchestra Naţională de Folclor păstrează cu credinţă şi har integritatea fiinţei folclorului românesc, tocmai în acest sens. Suitele, horele orchestrate de maestru Constantin Arvinte sunt interpretate de instrumentişti profesionişti, mulţi dintre ei absolvenţi de conservator. Piesele devin astfel, prin unicitatea şi magia lor, sori strălucitori în universul muzical european. Ridicarea acestui amplu edificiu al folclorului românesc şi punerea în valoare a tinerelor talente rămân, iată, o provocare de onoare pentru Fundaţia `Valenţe Umane`. După multe concerte care au ridicat sala în picioare, ne pregătim pentru un proiect nou, care va promova un concept inovator de spectacol, în slujba muzicii folclorice româneşti. Sperăm să nu fim singuri în acest demers, să reuşim atragerea lângă noi a unor parteneri curajoşi şi iubitori de folclor. Constantin Brâncuşi a evaluat cu un monumental bun simţ o astfel de încercare: „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să ne punem în starea de a le face`. COMPONENTA Fondată în anul 2007, ca un proiect cultural al Fundaţiei `Valenţe Umane`, Orchestra Naţională de Folclor (dirijor Constantin Arvinte) şi-a propus încă de la început statutul de instituţie permanentă, cu scopul declarat de a readuce pe portativ marile compoziţii ale folclorului nostru muzical şi de a promova tineri foarte talentaţi. Printre instrumentiştii dăruţi cu har, Cornelia Tihon este deja o certitudine a şcolii de nai din România, fiind premiată la mari concursuri şi festivaluri. Sub bagheta maestrului Constantin Arvinte, Orchestra Naţională de Folclor are toate premisele să devină o instituţie emblematică pentru România. Orchestra Naţională de Folclor a ajuns la maturitate artistică, după o serie de concerte foarte bine apreciate de critica de specialitate şi de publicul spectator. Semnalele primite de la canalele de televiziune care au preluat evenimentele şi, mai ales, de la televiziunea publică au fost măgulitoare. Cei 28 de instrumentişti profesionişti care dau valoare şi distincţie Orchestrei Naţionale de Folclor au făcut din această instituţie o adevărată emblemă pentru muzica românească, Orchestra Naţională de Folclor poate oferi o mare varietate stilistică în multe formate de spectacol, de la concert instrumental cu toată orchestra, concert în formulă restrânsă, până la spectacole cu invitaţi (solişti vocali, trupe de dans). Prin valoarea instrumentiştilor săi, Orchestra Naţională de Folclor poate aborda orice gen muzical şi prezenţa în spectacole mixte, alături de mari voci ale muzicii pop-dance a demonstrat valenţele sale multiple. Dan Ionescu – Director Artistic Absolvent al Liceului de Muzică George Enescu, a avut o activitate muzicală impresionantă, atât în ţară cât şi peste hotare. A concertat în SUA, Canada, Franţa, Elveţia, Germania, Suedia, Belgia, Norvegia, Austria, UAE, Japonia şi a făcut parte din formaţii de renume: Doina al Armatei, Grupul Folcloric `Ştefan Bucur`, Chris Luca Band, Cromatic. Supranumit şi `Omul Orchestra`, Dan Ionescu stăpâneşte 12 instrumente: clarinet, flaut, saxofon sopran, saxofon alto, saxofon tenor, saxofon, bariton, caval, tilincă, ocarină, danofon, fluier şi block-flute. Marian Mitrea – Sef de Partida Un profesionist desăvârşit, un maestru al contrabasului, aduce orchestrei o notă de echilibru în eleganţa interpretării Cornel Niculescu – Concert Maestro Cornel Niculescu, în prezent vioara întâi al Orchestrei Naţionale de Folclor, a absolvit Scoala Populară de Artă, unde l-a avut ca profesor pe violonistul Copilovici. In 1962 a intrat în Ansamblul Ciocârlia, iar in 1970 a devenit prim violinist şi concert maistru al acestuia. De-a lungul anilor a efectuat turnee in Finlanda, Franţa, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Olanda, Cehoslovacia, USA, Canada, Mexic, Cuba, Grecia, Elveţia, care s-au bucurat de succese răsunătoare. REPERTORIU Repertoriul poartă amprenta inconfundabilă a maestrului Constantin Arvinte, prin orchestraţiile sale pe teme muzicale ce acoperă arii vaste, de la muzica lăutărească, la cea de petrecere, de la colinde la hore, sârbe şi suite din toate regiunile ţării, iar sub bagheta sa Orchestra Naţională de Folclor a atins valori interpretative de înaltă clasă. Printre bijuteriile muzicale interpretate în concert, trebuie amintite elegia pentru violină şi orchestră, Hora spiccato a lui Grigoraş Dinicu,Balada lui Ciprian Porumbescu, Suita de sârbe gorjeneşti Ca pe Jii şi pe Gilort, Crăiţele, Hora lui Covadlo, Ceardaş orchestrată după V. Monti sau Mica suită bănăţeană. Piese vechi de joc adaptate pentru orchestră: Suită de ţarine din Alba, Danţu lui Găvriluţ, Ponturile fecioreşti de pe Valea Chioarului, Învârtita cu coadă, Cadâneasca, Corăgheasca, Sârba dobrogeană, Sârba din Ilfov, Ungurica din Argeş. Tradiţiile, obiceiurile legate de sărbătorile satului românesc se regăsesc şi ele în repertoriul de concert: La culesul viilor (geamparale), Joc de nuntă din Teaca de Bistriţa, Joc de învârtit de la Cluj, Joc de purtat din Târnăveni, Sârba de la Costuleni, Rezonanţe maramureşene, Hora veche din Bucovina, Străbune cântări de Crăciun. PLANURI DE VIITOR Pregătim o serie de concerte noi, prin care suntem convinşi că vom atrage în sălile de spectacol un număr din ce în ce mai mare de spectatori. Folclorul românesc are resurse fără sfârşit şi cu o atentă abordare a artei spectacolului, Orchestra Naţională de Folclor îşi propune să le dezvolte. Primim primăvara cu două evenimente importante: concertul din 8 martie de la Palatul Naţional al Copiilor şi lansarea primului CD al Orchestrei Naţionale de Folclor. Comisia Europeană a deschis campania pentru `2008 – Anul European al Dialogului Intercultural` (AEDI), coordonată de Înaltul Comisar pentru Cultură Jan Figel, cu sprijinul celor şapte ambasadori europeni pentru AEDI. Considerăm că participarea Orchestrei Naţionale de Folclor la proiectele culturale paneuropene care se vor derula în cadrul acestui program, poate aduce beneficii ţării noastre, ca mesager autorizat al tradiţiilor şi culturii muzicale româneşti. Suntem pregătiţi să susţinem la Bruxelles un spectacol dedicat Zilei Europei, considerând că folclorul nostru, prin unicitatea şi frumuseţea sa este parte din zestrea culturală a bătrânului continent. În acelaşi plan al promovării valorilor tradiţionale în Europa, ne propunem să participăm la evenimentele organizate de cele două noi capitale culturale europene Liverpool (Marea Britanie) şi Stavanger (Norvegia), ca o continuitate firească a manifestărilor `Sibiu – 2007` TINERE TALENTE După aderarea României la Uninunea Europeană, Fundaţia `Valenţe Umane` şi-a deschis larg câmpul de activitate, hotărând să se implice direct în promovarea tinerelor talente din sfera muzicală, în credinţa că ei reprezintă sursa inepuizabilă de valori pentru cultura poporului român şi, în acelaşi timp, mesagerii autorizaţi ai tradiţiilor poporului nostru în noua casă europeană. Proiectul Tinere Talente urmăreşte promovarea unor formaţii camerale de succes şi avem bucuria să evidenţiem evoluţia remarcabilă în concerte şi recitaluri a patru grupuri înfiinţate sub directa coordonare a Fundaţiei Valenţe Umane DUO În componenţa Constantin Mirea – vioară şi Alexandru Ciobanu – pian, Art Music a susţinut o serie de recitaluri la Ateneul Român, Palatul Şuţu, Teatrul de Operetă, Casa Memorială George Enescu din Sinaia, primind calde aprecieri din partea criticii muzicale şi a spectatorilor. Repertoriul abordat de Art Music acoperă o paletă vastă, de la sonate, concerte transcrise pentru vioară şi pian, până la caffe-concert, evergreen, operă, operetă, sau jazz. Câteva piese remarcabile în interpretarea Art Music: Sonatele 4, 6 şi 19 de WA Mozart, Sonatele 1 şi 2 de George Enescu, Romanţele 1 şi 2 de L van Beethoven, Scherzo de Brahms, Melodia lui PI Ceaikovski, Concertul pentru vioară şi orchestră de M Bruch, Dans slav nr.6 de A. Dvorak, Visare de Schumann sau Serenada lui Schubert. TRIO Înfiinţat în 2006, Trio Constantin Mirea a participat deja la numeroase evenimente şi spectacole. Trebuie subliniată prezenţa în cadrul Festivalului de Film D’Akino – noiembrie 2007, al Festivalului de Jazz – Bucureşti 2007, aşa cum nu trebuie uitate concertele de la Muzeul de Artă – Sala Tronului, Universitatea Naţională de Muzică sau Centrul Maghiar de Cultură. Violonistul de mare talent Constantin Mirea are alături pe Claudiu Marius Răducanu la chitară şi pe Cristian Mirea la contrabas. În această formulă au apărut în recitaluri televizate şi în numeroase spectacole şi evenimente muzicale. Din repertoriul de concert, Trio-ul Constantin Mirea s-a bucurat de aprecieri pentru Vibraţiunile pe coarda G (Paganini), Dansurile unagare (J Brahms), Nocturna în D (Fr Chopin) sau pentru Şase dansuri populare româneşti de B Bartok. CVARTET Cvartetul poate susţine concerte şi recitaluri într-o largă respiraţie muzicală, de la clasic la jazz, de la evergreen, la muzică de film. Componenţa este Constantin Mirea la vioară, Alexandru Ciobanu la pian, Cristian Mirea la contrabas şi Claudiu Marius Răducanu la chitară. Subcategorii
![]() ![]()
|
COLABORATORI ![]() ![]() Contact InfoFashion |
© InfoFashion.ro 2005 - 2025
|